Oricât de frumoase și de neuitat ar fi poveștile cu Harap-Alb sau cu Cenușăreasa, să știți că sunt unii copii mai îndărătnici care nici nu vor să audă de așa ceva când vine vremea să meargă la culcare.
Păi nu-i mai distractiv să asculți povești nou-nouțe, proaspăt născocite de mama sau de tata numai și numai pentru tine? Povești cu o pană, cu un fulg roșu, cu băț peste băț sau cu mai știu eu ce alte năzdrăvănii?