Billy Budd, marinar anticipează modernismul nu doar în tematică, ci și în formă, prin colajul de genuri și prin finalul său deschis.
Astfel, cititorul ultimei opere a lui Melville este confruntat cu o alegere dificilă. Relatarea cea mai lungă, povestirea propriu-zisă, îşi stabileşte propria autenticitate cu ajutorul procedeelor literare tradiţionale, precum repetiţia şi elaborarea minuţioasă, dar celelalte două scurte relatări pun la îndoială această autenticitate, beneficiind de dreptul la ultimul cuvânt. Pe care dintre cele trei povestiri e chemat cititorul s-o accepte? Aidoma lui Babo sau Bartleby sau oricărui alt personaj, care sunt adevărate insule ale tăcerii în mijlocul oceanului de cuvinte al operei sale, păstrează tăcerea şi Melville, despre care Hawthorne afirmă că nu putea „nici să creadă, nici să se simtă în largul lui în necredinţă".