Ramasa orfana, micuta Lavinia ajunge pe paminturile unei plantatii de tutun, unde trebuie sa traiasca si sa munceasca alaturi de sclavi, in bucatarie.
Aflata in grija frumoasei Belle, despre care unii cred ca-i amanta stapinului, Lavinia devine treptat parte a noii familii; singura opreliste in calea aparentei sale fericiri este faptul ca, desi pe o plantatie plina de sclavi de culoare, ea e o sclava „alba”. In ciuda tuturor greutatilor, va fi acceptata in „casa cea mare”, de unde stapinul lipseste, iar stapina se lupta cu dependenta de opiu.
Kathleen Grissom marcheaza prin apropierea celor doua personaje, mulatra Belle si „alba” Lavinia, un contrast greu de pus in cuvinte. Bucataria sclavilor este o poveste tragica, punctata pe alocuri de nesiguranta asteptarii si de intelesuri noi ale realitatii familiale, unde dragostea si credinta, desi trebuie sa invinga orice piedica, esueaza adesea.
Romanul de debut al lui Kathleen Grissom rastoarna conventiile prozei americane de gen. El intermediaza multe momente tensionate, iar josniciile pe care le descrie tin cititorul in tensiune, atent la finalul neasteptat al unei carti ce are toate sansele sa se termine fericit. (Kirkus Reviews)
Acum citiva ani, am restaurat impreuna cu sotul meu un vechi han aflat pe paminturile unei plantatii din Virginia. In vreme ce-i studiam trecutul, am dat peste o harta pe care se afla desenat, chiar linga casa noastra, un loc: Dealul negrilor. Nestiind povestea lui, istoricii s-au gindit doar la semnificatia numelui, care nu putea fi decit una tragica. Mi-am framintat mintea cu ea luni de zile. Pina la urma, am vazut cu ochii mintii o scena la fel de limpede precum un film. Am inceput sa scriu, iar cuvintele zburau pe hirtie. Am mers pe urmele unei fetite albe inspaimintate, alergind pe deal in spatele mamei innebunite… asa am inceput sa scriu la Bucataria sclavilor. -- Kathleen Grissom