Raportul față de iudaism a preocupat intens filozofia creștină rusă. Atitudinea creștinilor față de evrei a fost studiată sub raportul principiilor, dar și prin explicarea și refuzul intoleranței tot mai violente din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și până la cel de Al Doilea Război Mondial. În textele acestei culegeri, Soloviov, Berdiaev, Fedotov demonstrează cu argumente teologale, istorice și sociale incompatibilitatea creștinismului autentic cu antisemitismul. Ei refuză orice îngustime și resentiment și pledează, convingător, cauza generoasă a umanismului creștin.
Vladimir Sergheievici SOLOVIOV (1853-1900) este magistrul filozofiei sistematice din Rusia, întemeietorul gândirii creştine moderne ruseşti. Între multiplii săi adepţi şi urmaşi se
numără Nikolai Alexandrovici BERDIAEV (1874-1948) şi Gheorghi Petrovici FEDOTOV (1886-1951). În tratatele şi studiile sale, Soloviov a unit profunzimea cugetării cu un remarcabil talent literar. Farmecul eseistic distinge şi vasta operă a lui Berdiaev, devenită celebră în toată lumea. Fedotov s-a impus, la rândul său, printr-o amplă publicistică de idei.