Poezia lui Vitalie Gaiceanu se asterne ca o căutare tăcută, dar neînfricată, a esențel träirilor omeneşti.
În vibratia aleasă a cuvintelor sale, autorul ne invită să ascultăm cu inimile deschise povaţa părinților, să cinstim munca învăţătorilor şi profesorilor care ne-au luminat drumul şi să ocrotim tradițiile ce ne țin ancorați de rădăcini.
Cu o sensibilitate aparte, poetul ne reaminteşte că adevărata frumusețe a vieții stă în lucrurile simple şi vii: în legătura dintre oameni, în gesturile mici şi în simplitatea iubirii pentru tot ceea ce ne este drag.
Irina Golban