Deși reputația literară a lui Dostoievski s-a construit în jurul celebrelor sale romane, proza lui de dimensiuni mai restrânse e la fel de valoroasă ca Frații Karamazov, Crimă și pedeapsăsau Idiotul. Povestire, nuvelă sau chiar microroman, Dublul (1846) spune povestea lui Goliadkin, un funcționar singuratic tulburat de surprinzătoarea apariție a sosiei sale, sosie care încearcă să-i distrugă reputația și să-i uzurpe locul în cadrul birocrației rusești. Această poveste halucinantă anticipează o serie de teme care-l vor preocupa mai târziu pe scriitor și este cea mai gogoliană operă a lui .
„Dublul mi se pare cea mai bună scriere a sa. Este o poveste foarte minuțios elaborată, cu detalii de tip joycean și scrisă într-un stil extrem de expresiv. O operă de artă perfectă.“ Vladimir Nabokov