Prima dată când Fareed Zakaria a atras atenţia asupra pericolului „democraţiei iliberale” a fost cu două decenii în urmă. Noua sa carte, bazată pe cercetări aprofundate şi discuţii cu oameni de stat, de la Emmanuel Macron la Lee Kuan Yew, abordează acum perioada complicată pe care o traversăm la nivel global comparată cu alte transformări majore prin care a trecut omenirea în epoca modernă, în speţă suma de revoluţii, inclusiv revoluţiile industriale din Marea Britanie şi Statele Unite, ce au făurit lumea în care trăim astăzi. Deşi au zdruncinat ordinea existentă şi le-au părut multora catastrofale, aceste revoluţii au avut efecte benefice pe termen lung, ceea ce legitimează optimismul ponderat al autorului cu privire la viitor. Nu înseamnă însă că prezentul nu e mai puţin neliniştitor, căci este marcat la rândul lui de revoluţii de altă natură: globalizarea, tehnologia, identitatea şi geopolitica. În plus, după tiparul pe care îl identifică Fareed Zakaria în istorie, trăim într-o perioadă de recul al libertăţilor şi democraţiei după avântul şi progresul din anii ’90. În final, volumul explică de ce se întâmplă acest lucru în contextul marilor provocări cu care se confruntă lumea actuală, nu doar tehnologice şi economice, ci şi de reafirmare a identităţilor tribale şi a suveranismului agresiv.
„Puţini gânditori pot înţelege complexitatea acestui moment, dar Fareed Zakaria o face cu măiestrie.” (Wall Street Journal)
„Cartea lui Zakaria reprezintă o încercare de a distinge între revoluţiile care au inspirat reacţii termostatice şi revoluţiile ce au avut efecte durabile.” (New Yorker)
„Zakaria atrage atenţia asupra revoluţiilor care se derulează prea rapid şi care dislocă prea mulţi oameni; acum pare că tocmai asta nu a mers bine în ultimii 40 de ani în ceea ce priveşte ascensiunea economiei globale.” (New York Times)