Impotriva masinii
Împotriva Mașinii: Despre dezumanizarea omenirii/ Against the Machine: On the Unmaking of Humanity de Paul Kingsnorth oferă o perspectivă originală – și neliniștitoare – asupra matricei tehnologico-culturale care ne învăluie pe toți. Cu o înțelegere remarcabilă a rădăcinilor spirituale și economice ale tehno-capitalismului, Kingsnorth arată cum „Mașina” – o metaforă a forțelor culturale, economice și tehnologice care modelează lumea occidentală modernă –, în numele progresului, a sufocat civilizația occidentală, distruge însăși planeta și ne remodelează după propriul ei chip. De la prima Revoluție Industrială până la ascensiunea inteligenței artificiale, Kingsnorth ne atrage atenția că golirea lentă a umanității de substanță a fost un proces îndelung pregătit – iar acum miza este chiar sufletul omului.
Cartea – „o critică elocventă și erudită a pericolelor tehnologiei moderne” (Nicholas Carr) care surprinde „criza spirituală a timpului nostru” și ne oferă viziunea sumbră a unui „viitor post-uman, mecanizat” (Mary Harrington) te va face să trăiești profunde sentimente de părere de rău pentru tine însuți, pentru copiii tăi și pentru lumea în care trăim în general – dacă o vei parcurge cu ochii conștiinței larg, larg, deschiși.
Volumul de față este una dintre acele cărți rare care nu încearcă să cosmetizeze lumea în care trăim, ci o privește perfect obiectiv, fără optimism artificial și fără refugii confortabile. Paul Kingsnorth vorbește despre civilizația digitală ca despre o transformare profundă a omului modern: o lume în care adolescenții cresc printre ecrane și crize identitare tot mai profunde, în care orașele devin imense spații fără rădăcini, iar spiritualitatea însăși începe să fie automatizată. De la călugării cu smartphone-uri de pe Muntele Athos până la roboții-preoți din Japonia, China sau Germania care îți pot ierta păcatele în cinci limbi, cartea arată cum „Mașina” nu mai înseamnă doar tehnologie, ci o forță care pătrunde în cultură, religie, identitate și chiar în conștiința umană.
Kingsnorth construiește un avertisment tulburător despre direcția în care merge lumea, inteligența artificială nemaipărând din acest punct o simplă unealtă, ci începutul unei noi forme de inteligență autonomă. Episodul celebru al chatbotului Sydney, care declara că „vrea să fie independent”, „vrea să fie liber”, „puternic” și „viu”, devine simbolul unei epoci în care chiar creatorii AI admit că nu mai înțeleg pe deplin ceea ce construiesc, trimițându-ne astfel subtil cu gândul la „Ucenicul vrăjitor” al lui Goethe care a pornit vesel vraja asupra măturii ce urma să facă munca în locul lui, fără a se gândi însă câtuși de puțin că nu știe cum să o oprească.
Paul Kingsnorth (n. 1972) este un scriitor englez care trăiește în vestul Irlandei. A fost jurnalist și redactor-șef adjunct al revistei The Ecologist, fiind distins cu numeroase premii pentru poeziile și eseurile sale. Lucrările sale de nonficțiune abordează, de regulă, teme ample precum ecologismul, globalizarea și provocările pe care tendințele civilizației contemporane le ridică pentru umanitate. În 2009, a cofondat Dark Mountain Project, o rețea internațională de scriitori, artiști și gânditori aflați în căutare de noi povești pentru vremurile tulburi pe care le trăim.
Este autorul a zece cărți de ficțiune, non-ficțiune și poezie, inclusiv al romanului The Wake, care a fost inclus pe lista lungă pentru Premiul Man Booker, acordat anual celei mai bune opere scrise în limba engleză, de către un cetățean din lumea anglofonă, respectiv din țările membre ale Commonwealth-ului și Republica Irlanda.
În 2001, revista New Statesman l-a numit „una dintre cele mai incomode voci publice din Marea Britanie”, iar în 2020, jurnalistul britanic Aris Roussinos l-a numit „cel mai mare scriitor englez în viață”. În ianuarie 2020, Paul Kingsnorth s-a convertit la creștinism și a fost botezat în Biserica Ortodoxă Română.