“Eu este singurul uriaş cumsecade şi zăpăcit din tot Tărâmul Uriaşilor. Eu este Marele Uriaş Prietenos. Eu este MUP.”
În toiul nopţii, micuţa Sophie este înşfăcată din patul ei de un uriaş, iar primul ei gând este că va păți ceva rău. Dar uriaşul cu ochi scânteietori nu face decât să o ducă în peştera lui, unde, cu felul lui împleticit de a vorbi, i se prezintă: “Eu este singurul uriaş cumsecade şi zăpăcit din tot Tărâmul Uriaşilor. Eu este Marele Uriaş Prietenos. Eu este MUP.” Ba mai mult, Sophie află că MUP are o îndeletnicire nobilă şi misterioasă: colecţionează vise pe care le suflă în urechile copiilor adormiţi.
În scurt timp însă puterile lui MUP vor fi puse la încercare, când Sophie şi noul ei prieten vor încerca să-i oprească pe uriaşii mâncători de oameni. Îndrăzneaţa misiune, la care va participă însăşi regina Angliei, îi va ţine pe cititori cu sufletul la gură şi le va stârni deopotrivă hohote copioase de râs.
Sophie are noroc să fie prinsă de Marele Uriaș Prietenos: spre deosebire de el, ceilalți nu sunt deloc de treabă cu oamenii, dimpotrivă. De la dezgustătorul Strânge-Sânge, la grosolanul Carnibal, în fiecare noapte se grăbesc să îmbuce oameni – omleți, cum le zic ei – care, firește, nu bănuiesc nimic.