Merele cad în cer
Orice om are drumul său, care este unic şi prin care îşi dobândeşte adevărata fericire în viaţă. Pendulii îi induc scopuri care îi sunt străine şi care îl amăgesc prin prestigiu şi inaccesibilitate.
Alergând după scopuri false, fie nu veţi obţine nimic, fie, dacă veţi obţine ceva, vă veţi da seama că nu vă foloseşte la nimic.
Propriul scop vă va transforma viaţa într-o adevărată sărbătoare. Realizarea propriului scop va atrage după sine şi împlinirea celorlalte dorinţe, iar rezultatele vor fi peste aşteptări. Uşa, care e numai a dumneavoastră, este acea cale care vă va duce către scop.
Dacă veţi deschide propria uşă către propriul scop, nimeni şi nimic nu vă va împiedica, deoarece cheia sufletului dumneavoastră se potriveşte la lacătul propriului drum şi nimeni nu v-o poate lua.
Astfel, nu veţi avea probleme în realizarea propriului scop. Problema constă doar în găsirea propriului scop şi a propriei uşi. Transurfing-ul vă învaţă cum să faceţi.
Merele cad în Cer prezintă lumea exterioară ca pe o oglindă a lumii interioare şi dezvăluie mecanismele de conştientizare, de înţelegere şi de creaţie a ceea ce numim "realitatea vieţii noastre de zi cu zi"
Noi suntem cei care putem merge pe valuri, noi găsim aici, în cărţile lui Zeland, maniera în care putem merge pe valuri şi lc putem prinde pe cele mai înalte, care ne pot darui mai multă speranţă, încredere şi bucurie în aceasta viaţă.
Transurfingul realităţii e o... atitudine, e un fel diferit de a fi în lume, de a ne înţelege experienţa si a transcende gândirea limitată şi reacţia automata la evenimentele şi la situaţiile vieţii noastre.
Vadim Zeland nu face referiri la biologia umană în această teorie a sa, însă insistă permanent asupra "biologiei non fizice", a lumii pe care n-o vedem, dar ne determină vieţile, a puterii noastre de a controla şi a înţelege lumea informaţională, lumea în care se ascund cauzele problemelor, a reuşitelor, a eşecurilor, a relaţiilor frumoase sau a celor distructive.
Dacă aşteptările tale sunt pesimiste şi pline de îndoieli, categoric ele se vor adeveri. Şi dacă aştepţi o întâlnire şi te gândeşti că persoanele vor fi antipatice, presimţirile tale se vor adeveri din nou. În schimb, dacă eşti pătruns de gândul naiv că viaţa îţi va oferi tot ce este mai bun, iarăşi - nu se ştie de ce - aşa va fi" scrie Vadim Zeland.
De fapt, el ştie de ce va fi aşa şi dezvăluie misterele acestui "de ce" în a sa fantastică teorie a pendulilor...
"Ideile geniale vin în minte... cu ajutorul sufletului"
"La un moment dat, trebuie să terminaţi cu învăţatul lucrurilor vechi şi să începeţi să creaţi ceva nou. Mai bine zis, nu să creaţi, ci să luaţi de acolo de unde se iau toate descoperirile şi capodoperele - din Veşnicie.
O carte, un tablou, o melodie - toate acestea "se extrag" din spaţiul variantelor. Pentru o melodie aveţi nevoie de două-trei acorduri; pentru un tablou - de dispoziţie; pentru o carte - de o situaţie.
Pentru a scrie o carte nu este obligatoriu să inventaţi subiectul. Întregul subiect se va construi din acea situaţie dacă înfumurata raţiune se potoleşte şi dacă eroii, personajele sunt lăsate să iasă singure din situaţia creată, sunt lăsate să "se descurce".
Nu e nevoie să compuneţi - totul se află deja acolo - trebuie doar să urmaţi cu calm cursul variantelor. Căci tot ce este genial, este neaşteptat de simplu. Iar cursul variantelor tocmai asta face - urmează acea cale neobişnuit de simplă care, de obicei, nu ne vine în minte.
Punctul de plecare este o idee, de restul se ocupă cursul variantelor. Nici ideea nu trebuie inventată. Păi, de unde vine ea? Tot de acolo.
Toate prezumţiile geniale se află în Veşnicie şi ele ajung în minte prin intermediul sufletului. Sarcina raţiunii este nu să inventeze ideea, ci să o recunoască, să o identifice atunci când ea dă buzna în capul nostru. Şi acest lucru se va produce în mod obligatoriu dacă vom ieşi din rând şi ne vom urma propria cale, aşa cum ne porunceşte inima"
"Volumul 5 Merele cad în Cer prezintă lumea exterioară ca pe o oglindă a lumii interioare şi dezvăluie mecanismele de conştientizare, de înţelegere şi de creaţie a ceea ce numim "realitatea vieţii noastre de zi cu zi"
Noi suntem cei care putem merge pe valuri, noi găsim aici, în cărţile lui Vadim Zeland maniera în care putem merge pe valuri şi le putem prinde pe cele mai înalte, care ne pot dărui mai multă speranţă, încredere şi bucurie în această viaţă.
Transurfingul realităţii e o... atitudine, e un fel diferit de a fi în lume, de a ne înţelege experienţa şi a transcende gândirea limitată şi reacţia automată la evenimentele şi la situaţiile vieţii noastre" (Maria Timuc)