Suntem în aprilie 1900, în Levant, pe insula imaginară Minger, al 29-lea vilaiet al Imperiului Otoman, undeva între Creta și Cipru. Pe fundalul destrămării imperiului, tensiunile dintre grecii ortodocși și turcii musulmani de pe insulă se ascut tot mai tare, întreținute și de valiul Sami Pașa. În aceste condiții, când în Minger izbucnește ciuma, adusă fie de musulmani de la Mecca, fie de greci de la Alexandria, Sultanul Abdülhamit al II-lea își trimite chimistul personal, pe Bonkowski Pașa, cel mai renumit expert în epidemiologie din imperiu, pentru a-i pune capăt. Lucru aproape imposibil când o bună parte dintre musulmani resping carantina și răspândesc zvonul că însuși chimistul catolic ar fi adus ciuma cu el.
O crimă sângeroasă zguduie insula, iar pentru descoperirea făptașului, Sultanul, pasionat de povestirile cu Sherlock Holmes, trimite un al doilea specialist, pe blajinul doctor Nuri, însoțit de isteața lui soție, Pakize Sultan, prințesă otomană. Nopțile ciumei este un roman istoric plin de suspans, care tratează cu multă ironie teme extrem de actuale într-un cadru de epocă pitoresc.
„Insula pe care Pamuk o inventează cu o dragoste dusă până la obsesie constituie o lume de o bogăție a detaliului magică, retrasă în sine și absolut personală, scânteietoare ca un palat al memoriei, ca și cum autorul ar evoca un oraș pierdut al tinereților sale, un alter ego desăvârșit, un Istanbul în exil. Mingerul, în concepția lui Pamuk, este un Eden imposibil, un loc de o frumusețe fantastică, iar romanul se dezvăluie ca un straniu paradox: vast, însă ușor de parcurs, o carte despre suferință și durere ce oferă totodată o lectură degajată și jovială.” (The New Yorker)