Un singur pas îl duce pe Joseph Schwartz dintr-un timp în altul, din 1949 în perioada primului Imperiu Galactic. Se află tot pe Pământ, însă planeta e de nerecunoscut. Radioactivitatea a sărăcit solul și, pentru a economisi resursele, oamenii sunt eutanasiați la vârsta de șaizeci de ani. Pământul este doar un bolovan, o piatră pe cer, dar locuitorii său susțin cu încăpățânare că acesta este locul unde au apărut oamenii, care s-au răspândit apoi în toată galaxia.
"Vreme de cincizeci de ani, tonul aproape impersonal al lui Asimov a fost cel pe care l-au ascultat toate celelalte voci ale SF-ului... Se poate afirma într-adevăr că i-a lipsit poezia, dar pentru cincizeci de ani, glasul lui a fost cel care a sunat cel mai mult a SF. Asimov a fost vocea implicită a science-fictionului." John Clute, The Encyclopedia Of Science Fiction.