Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) s-a nascut in localitatea Razboieni, Neamt. Studiaza filosofia si teologia la universitatile din Bucuresti si Heidelberg. In anul 1940 primeste Premiul Regal de poezie pentru cartea „Caligrafie pe zapada“. In 1942, este numit secretar de legatie la departamentul Relatii Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei.
Opunandu-se regimului comunist, in 1948 se stabileste in Franta. Romanul sau „Ora 25 “ il consacra definitiv in lumea libera, insa descoperirea unei opere aparute in timpul razboiului, favorabila redobandirii Basarabiei, ii va aduce autorului o serie de atacuri violente in presa occidentala. Isi explica atitudinea intr-un nou roman –„Omul care calatorea singur “ –, dupa ce petrece un timp in America. Pe data de 23 mai 1963, C.V. Gheorghiu a fost hirotonit preot al Bisericii Ortodoxe Romane din Paris, in iunie 1966 fiind ridicat la rangul de iconom-stavrofor. Adevarata vocatie a lui C.V. Gheorghiu ramane insa cea literara.
Dupa parerea mai multor specialisti, romanul„Omul care calatorea singur “, aparut acum pentru intaia oara pe piata romaneasca de carte, este considerat a fi cea mai buna carte a lui C.V. Gheorghiu, fiind tradus in zeci de limbi.