După primele şase piese ale lui Matei Vişniec, cuprinse în volumul de start al acestei ediţii complete a operei sale dramaturgice, tomul al 2-lea reuneşte celelalte unsprezece texte de gen scrise înainte de plecarea, în 1987, din România. În Omul care vorbeşte singur, Dinţii, Apa de Havel şi restul setului, până la Păianjenul din rană, registrul de lucru se extinde, formulele se diversifică, fantezia se mişcă din ce în ce mai liber în teritoriul pe care autorul şi-l delimitase deja, mai întâi în „scenetele” sale parabolice în versuri, apoi în primele piese de teatru. La finele etapei româneşti, înaintea exilului, Matei Vişniec e un dramaturg puternic, cu o operă de pe-acum consistentă, perfect pregătit pentru… decolarea internaţională!
Ion Bogdan Lefter