O poveste emoționantă despre responsabilitatea de a păstra nealterat sufletul unui copil în vreme de război; dar și despre puterea lăuntrică de a emana pace, atunci când totul în jur stă se se risipească.
Atunci când lumea din jur se dezintegrează, știm că trebuie să îi protejăm pe cei dragi cu orice preț. Epidemiile, războaiele ori calamitățile schimbă centrul de greutate al lumii, poziționându-ne într-o lumină a paradoxului: dorim să încercăm totul, însă nu putem face nimic pentru a schimba realitatea. Dar realitatea nu cuprinde numai ceea ce se petrece afară, ci și ceea ce se întâmplă înăuntru – înăuntrul familiei noastre și al propriei persoane. Și dacă nu putem influența evenimentele exterioare, suntem datori să ocrotim miezul de pace din mijlocul/lăuntrul nostru.
Un minunat exemplu în acest sens este și cartea „Parfumul zilelor de vacanță”, scrisă și ilustrată de Thibault Prugne, care imaginează un context narativ coagulat pe fondul zgomotos al războiului și zugrăvit de candoarea nealterată a ochilor de copil.