Mi s-a spus ca publicul meu tinta este foarte limitat – trebuie sa aiba minime cunostinte de engleza, sa inteleaga ce se intampla intr-o corporatie etc.
Da, asa e! Nu mi-l imaginez pe Moromete citind „Pierdut la traducere” si sa ii mai si placa sau sa inteleaga.
Ah, da! Si asta mi s-a spus, ca nu e foarte clara pilda intotdeauna. Nu e? Inseamna ca ar trebui sa iti pui niste intrebari.
In primul rand ca meseria se fura. Daca nu ai reusit sa te prinzi de poanta, de ce ti-as da banii inapoi?
Asadar, m-am incapatanat sa las „Pierdut la traducere” cat mai aproape de original. Se adreseaza celor care au trecut prin vreo firma care are treaba cu corporatiile, corporateza, romgleza etc.
Daca nu o sa fie o a doua editie, o sa inteleg ca m-am incapatanat degeaba si, ca orice trupa rock neinteleasa, o sa continui sa predic in satul meu.
In concluzie, dedic aceasta carte celor care se pot bucura de ea!