În joacă, doi copii fac schimb de haine. Fără să-și dea seama, fac schimb și de vieți. O comedie satirică clasică scrisă de un maestru al literaturii americane
În cartierul din apropierea Podului Londrei, în secolul al XVI-lea, mare este mizeria. Violența și foamea sunt pâinea zilnică a tânărului Tom Canty. El însă nu visează decât palate și lux princiar. Nu departe de acolo trăiește de altfel un adevărat prinț, într-un palat adevărat: Eduard, fiul regelui Angliei și viitor rege el însuși. Într-o bună zi, din întâmplare, cei doi băieți se întâlnesc. Au aceeași vârstă. Arată la fel. De fapt, nu există decât o singură diferență între ei: Tom Canty e un copil din suburbiile Londrei, pe când Edward Tudor e moștenitorul tronului Angliei. Cât de lipsită de substanță este într-adevăr această diferență devine limpede când întâlnirea lor accidentală provoacă un schimb de roluri. Cerșetorul ajunge prizonierul pompei și absurdității curții regale, iar prințul vagabondează îngrozit prin straturile cele mai de jos ale societății engleze din acel veac.
Din tema identităților interșanjabile, Mark Twain a creat un atac sarcastic la adresa ipocriziei și nedreptății sociale, și, deopotrivă, o comedie irezistibilă, impregnată cu un simț al jocului entuziast ce aparține perioadei sale celei mai creatoare.
„Acum sunt strașnic poleit, într-adevăr!... De va merge așa înainte, curând voi fi împopoțonat ca o prăjină de mai cu zorzoane neînchipuite și măriri amăgitoare. Dar le voi prețui, orișicât sunt ele fără de preț, pentru dragostea căreia-i stau mărturie. Mai bune-s aceste biete ranguri de batjocură ale mele, care vin necerute, date de-o mână curată și-un suflet drept, decât cele adevărate, cumpărate prin slugărnicie de la o putere hrăpăreață și cu suflet mic.“
MARK TWAIN s-a născut cu numele Samuel Langhorne Clemens pe 30 noiembrie 1835. Când Sam avea patru ani, familia s-a mutat în Hannibal, Missouri, SUA, un oraș mic imortalizat, mai târziu, în Aventurile lui Tom Sawyer și Aventurile lui Huckleberry Finn. După moartea tatălui său, Sam a părăsit școala ca să-și sprijine familia muncind – a fost pe rând curier, vânzător în băcănie și ajutor de fierar până la treisprezece ani, când a devenit ucenic la o tiparniță. A lucrat la mai multe ziare, a călătorit prin țară și a ajuns un scriitor talentat de schițe umoristice. Ca pilot de nave fluviale, Clemens s-a aventurat în susul și-n josul Mississippiului.
În anii 1860, a petrecut timp în Vestul SUA, lucrând ca ziarist sau căutând aur, și a călătorit în Europa și Țara Sfântă. The Innocents Abroad (Nevinovații de pretutindeni, 1869) și Roughing It (Sub cerul liber, 1872) sunt relatări ale acelor experiențe. În 1863 Samuel Clemens a adoptat un nume de scriitor, semnând o schiță cu „Mark Twain”, iar în 1867 Mark Twain a devenit faimos publicând o colecție de scrieri umoristice, The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County and Other Sketches (Celebra broască din ținutul Calaveras și alte schițe). După ce s-a căsătorit și s-a stabilit în Connecticut, Twain a compus cele mai iubite opere ale lui: romanele despre Tom Sawyer și Huckleberry Finn, și opera de nonficțiune Life on the Mississippi (Viața pe Mississippi). A continuat să călătorească și a avut succes ținând conferințe publice.
În anii săi târzii, Twain a văzut lumea cu un pesimism tot mai accentuat, poate și ca urmare a morții soției și a două din cele trei fiice ale lor. Tonul romanelor sale din această ultimă perioadă, incluzând The Tragedy of Pudd’nhead Wilson (Tragedia lui Pudd’nhead Wilson) și A Connecticut Yankee in King Arthur’s Court (Un american la curtea regelui Arthur), a devenit cinic și întunecat. Nereușind ca editor de carte și suferind pierderi în urma unor investiții nefericite, Twain a fost forțat de necesități financiare să țină conferințe într-un ritm susținut. Deși a părăsit școala la o vârstă fragedă, i-a fost recunoscut geniul de Yale University sau de Oxford University, sub forma unor titluri onorifice de doctor. A murit la Stormfield, Connecticut, SUA, pe 21 aprilie 1910.
Anca Smărăndache iubește cărțile și poveștile. I-a plăcut să deseneze și să picteze de când era mică. Cu pensulele și creioanele în mână a descoperit cele mai multe lucruri despre lumea înconjurătoare, dar și despre ea. A ilustrat atât cărți clasice, cât și contemporane. Poveștile clasice, cum ar fi Aventurile lui Tom Sawyer sau Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, îi provoacă imaginația pentru că le trece printr-un filtru nou, personal, după ce au fost deja ilustrate de nenumărate ori. Poveștile contemporane au pentru ea un farmec deosebit: îi oferă privilegiul de a fi prima care ilustrează textul, dându-i o identitate vizuală. Se dă în vânt după textele cu aer fantastic, oniric, care se desprind de realitate. Când desenează îi plac detaliile mici, trecute cu vederea adesea, care au puterea să dea grandoare unei imagini sau unei picturi.