Cred ca poezia curge din mine intempestiv, straniu, asa cum fabulosul se naste din cotidian, fara sa-l exaspereze cumva.
Poezia este cu mine, la fel cum eu defulez, uneori, a poezie, folosit fiind, cu har si cu imagini de cuvinte. Sunt poezie, din cand in cand, asa cum n-oi fi nimic, peste tot si niciunde. Poate de aceea datorez poeziei mica mea oaza de evadare din minutarul cenusiu al devenirii.