Marta Petreu: „Un volum teribil, al durerii unui tată care, pentru că nu are soluții, adică nu are cum să își ajute fiul, a ajuns la limită și a dat și dă zilnic de ea cu capul.
Versurile sînt lapidare, tăioase. Fără cuvinte mari. Numai fapte, durere, sarcasm, ironie și autoironie. Vrem autenticitate, vrem adevăr vital în poezie? Le avem în Stabilizatori de stare.”
