“Se face caz de Mutul – personaj enigmatic/pitoresc (?) din ceata Călușarilor. Iar la nuntă, în poarta ogrăzii casei cu fată de măritat – un mut, Mirele, iar în pragul casei – o mută, Mireasa. Două personaje mute… Și toți nuntașii din ogradă așteaptă scena vânătorii – spusă! Actorul prolog e conăcarul, iar conăcăria e prologul în acest amfiteatru, flancat de cele două scene, în care cele două personaje frumoase – Mirele/Împărat/Vânător și Mireasa/Prada/Căprioara/Floarea – ascultă, împreună cu părinții Miresei și cu nuntașii, poezia Vânătorii, metafora întâlnirii tinerilor însurăței, a tinerilor întemeietori.” (Iulian Filip)