scriu poeme pe telefon
dacă aș fi cu adevărat tehnofob
le-aș scrie cu pixul pe hârtie
dar ar trece pe lângă mine acea nanosecundă
un Y2K pe care îl tot aștept
ca un milenarist
ar trece cu viteza autobuzului
percepută prin lentilele
ce derulează peisajul
ambulanțele ar vâjâi pe lângă
n-aș auzi frecvența sirenei în schimbare
maiînaltămaiînaltă
mai joasă mai joasă
ecranele o iau razna
telefoanele vibrează convulsiv
apoi tăcerea de după focul de artificii
e ca atunci când a căzut metaversul
și timp de o seară
am avut cu toții liniște
încă aștept clipa
poate acum este
Marius Florea (n. 1997, Brașov) este profesor de liceu în Cluj Napoca și lucrează la un doctorat în filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai pe tema nihilismului. A debutat cu volumul desfigurat (Editura Grinta, 2019) și a publicat în reviste precum Apostrof sau Echinox și online pe EgoPHobia sau O mie de semne. A citit la „Nepotu’ lui Thoreau” din Cluj-Napoca, Cenaclul UBB din Cluj-Napoca și Cenaclul „Corpul T” de la Facultatea de Litere din Brașov.