Roman de formare, perceput ca roman autobiografic și în același timp ca parabolă, o istorie despre o dragoste imposibilă nu pentru că este interzisă, ci pentru că nu se poate împlini, Ușa îngustă are o intrigă simplă, țesută în jurul celor două personaje: Jérôme povestitorul – și Alissa; amândoi sunt veri și împărtășesc o dragoste reciprocă născută din pasiune pură și vocație mistică, în care visele și exaltarea sunt omniprezente. De-a lungul anilor, această iubire nu face decât să crească, susținută de apropierea spirituală și religioasă a celor doi tineri. Jérôme vrea să se căsătorească cu Alissa. Dar, pe măsură ce perspectiva unei logodne prinde contur, Alissa se închide și devine evazivă, mai întâi pentru a o face fericită pe sora ei Juliette – care îl iubește și ea pe Jérôme – pentru care este gata să-și sacrifice dragostea. Dar
Juliette va urma o altă cale. Sfâșiată între perspectiva fericirii pământești imediate, care este atât de aproape, și aspirația ei către puritate și virtute, Alissa continuă să-și respingă iubitul – deși își mărturisește în jurnal că nu l-a iubit niciodată atât de mult – și se refugiază într-o evlavie dusă la extrem, în căutarea sfințeniei și a fericirii cerești în numele gloriei divine.
„Lăsați glumeții, mărginiții și zeflemitorii să strige că povestea este neverosimilă sau stupidă! Flacăra misticismului nu este stinsă. S-au cunoscut astfel de suflete; se pot cunoaște încă. Au o noblețe care impune respect și admirație; ele se delectează cu bucurii austere la care am râvni poate dacă am fi capabili să le imităm. Dragostea pentru Dumnezeu le înflăcărează cu o febră sublimă, care întrece toată iubirea profană.”
Paul Souday