Laura, o creatoare de modă, este uluită să descopere într-un anticariat fotografia unei femei cu același nume, care îi seamănă leit. Odată cu intrarea misteriosului portret în viața ei, în jurul Laurei încep să se producă fenomene inexplicabile, iar singurul ei scop devine acela de a afla mai multe despre alter ego-ul care trăise cu zeci de ani în urmă. Această căutare în lumea apusă a Bucureștiului interbelic și totodată în propriile-i amintiri o tulbură și o împinge până la limitele rațiunii.
„Eram amuțită, înspăimântată. Nu înțelegeam nimic. Știam doar că portretul îmi aparține. Sunt eu. Eu! Fără nicio îndoială, eu. Cu o toaletă și o pieptănătură pe care nu mi le cunosc. Până și caligrafia de pe verso îmi aparține. Și mă cheamă Laura. Eu, Laura, care trăiesc în anul 1992, mă uit la portretul meu de acum șase decenii, deși știu că e imposibil să-mi aparțină. M-am născut cu două-zeci de ani mai târziu...
Am simțit că-mi pierd mințile.“
Rodica Ojog-Brasoveanu (28 august 1939, Bucuresti – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane politiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” si si-a continuat studiile la liceul „Domnita Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”). A inceput apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, dar, dupa doi ani, in 1956, a fost exmatriculata pe motive politice. Dupa un an de munca necalificata la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iasi. Dupa finalizarea studiilor a inceput sa profeseze avocatura. In 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, l-a scris la insistenta sotului ei, actorul Cosma Brasoveanu, si l-a publicat in 1971. Dupa sapte ani de practica a renuntat la avocatura si s-a dedicat in intregime scrisului. Pana in 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate politiste, dar si cateva istorice si unul stiintifico-fantastic. Este considerata, in mod unanim, marea doamna a literaturii politiste romanesti.