„Despre Nicolae Iorga s-a scris mult, mai ales în postura lui de titan al naționalismului românesc și de figură emblematică a panteonului național. S-a scris, însă, așa cum se scrie în general despre statui: cu teama și reținerea de a chestiona până la capăt pasiunile și interesele omului din spatele statuii.
În această carte, Georgiana Țăranu face o necesară operă de restituire: recuperarea dimensiunii umane care influențează, voit sau nevoit, conștient sau inconștient, scrierile și opiniile oricărui om de spirit, oricât de mare și de intrat în legendă ar fi el.
Îmbinând în mod echilibrat rigurozitatea științifică cu o scriitură accesibilă și lipsită de prețiozitate, volumul reprezintă, din această perspectivă, o foarte valoroasă contribuție la biografia intelectual-politică a lui Iorga. El marchează, totodată, o bornă importantă în istoriografia dedicată gândirii naționaliste din România interbelică.“
ALINA PAVELESCU, Arhivele Naționale ale României
„Odată cu cartea Georgianei Țăranu, cititorii au la dispoziție un studiu foarte bine documentat și argumentat, care vădește rigoare și curaj istoriografic, mai ales că este vorba despre un subiect extrem de delicat: fascinația lui N. Iorga față de regimul fascist italian și față de dictatorul Benito Mussolini. A fost o temă ocultată, expediată în câteva cuvinte sau evitată mult timp îndeosebi în scrisul istoric autohton. Textul este un exemplu de exploatare echilibrată a documentului de arhivă, a surselor primare și de îmbinare a lor cu informațiile ce se desprind din literatura de specialitate, din presă și alte izvoare.“
CRISTIAN VASILE, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“
GEORGIANA ȚĂRANU (n. 1987) predă istorie la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius“ din Constanța. Și-a susținut teza de doctorat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române. A întreprins stagii de cercetare în arhivele din Roma și Vatican. Pe lângă studii și articole de specialitate, publicate în reviste de profil, a mai publicat lucrarea Nicolae Iorga și Italia lui Mussolini. Studii (2015), și a coordonat, alături de Daniel Citirigă și Adrian-Alexandru Herța, volumul Intelectualii politicii și politica intelectualilor (2016). În afara activității didactice și de cercetare, este implicată în activități de popularizare a istoriei.