Curtea Bagdadului secolului al XIII-lea: trădat de sultană, califul jură să se răzbune pe femeile din regatul său, căsătorindu-se cu o fecioară diferită în fiecare noapte și executând-o în zori. Fiica vizirului, Șeherezada, decide să-și riște viața devenindu-i soție califului, într-un efort de a salva femeile din Bagdad. În fiecare seară, într-o încleștare amoroasă lipsită de iubire, Șeherezada cedează avansurilor bărbatului și în fiecare seară, cu ajutorul surorii sale Dinazarda și al sclavei sale devotate Jasmine, ea îl ademenește pe acesta cu harul ei de povestitoare, depănând istorisiri din deșert, tundră, bazar, moscheile cu domuri aurite. Incapabil să-și înfrâneze curiozitatea, califul îi prelungește viața în fiecare zi, arzând de nerăbdare să audă cum se vor sfârși poveștile ei.
Urzită în jurul punctului de vedere al Șeherazadei, oferindu–ne întreaga profunzime a dorințelor ei, a geloziilor și resentimentelor ei și reconstituind, cu minuție, psihologia unui personaj feminin fascinant, Vocile deșertului este povestea străveche a celor O mie și una de nopți reinventată din perspectiva unei femei tinere și senzuale.
Alternând ingenios punctele de vedere, Nélida Piñon readuce la viaţă pentru publicul modern, cu maximă virtuozitate stilistică, o operă perenă a umanităţii, îmbogăţind-o cu o perspectivă feminină care îi revelează semnificaţiile ascunse. Vocile deșertului este o alegorie erotică desăvârșită, o meditație tulburătoare asupra puterii poveștilor aparținându-i uneia dintre cele mai îndrăgite autoare latino-americane ale tuturor timpurilor.
În 1989 a devenit membră a Academiei Braziliene de Litere, iar în perioada 1996–1997 a fost prima președintă a acesteia. Opera sa vastă, compusă din romane, proză scurtă, eseistică și volume de memorii, a fost tradusă în peste 30 de țări și a fost distinsă cu numeroase premii literare prestigioase. A fost prima autoare căreia i s-a decernat Premiul Juan Rulfo pentru Literatură Latino-americană și Caraibiană (devenit între timp Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice). În 2005 i-a fost decernat Premiul PrÍncipe de Asturias pentru literatură și a fost dublă laureată a Premiului Jabuti, cea mai înaltă recunoaștere literară braziliană. A fost discipolă și confidentă literară a lui Clarice Lispector, de care a legat-o o puternică prietenie. A murit pe 17 decembrie 2022, la Lisabona.